joi, 26 februarie 2015

Mă simt ca o vară rebelă.

Brusc se adună norii, începe să plouă cu lacrimi grele ce-mi udă obrajii și adună în adâncul sufletului dureri și probleme nerezolvate. Pentru că n-avem de ales, grăbiți cum suntem, anumite răni se cicatrizează dar nu se vindecă pentru că n-avem timp pentru a le îngriji așa cum trebuie. Ploaia le macină, soarele le usucă, iar sufletul suferă...


la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Bun găsit, iubire!

,,Fericirea nu e lucru uşor; ci foarte greu de găsit în noi şi imposibil de găsit în altă parte” Chamfort – Când orologiu ...

  • Visul din noaptea de vineri spre sambata
    Era o zi de sâmbătă, iar noi doi eram puşi la patru ace şi ne aflam într-un restaurant elegant din oraşul în care am copilărit. ,,Născut ...
  • Visele sunt pagini scrise ale minţii
    P rimesc orice fel de acuzaţii din partea ta fără să mă supăr, deoarece vin de la persoana pe care o iubesc. Poate că aşa îmi e sortit să ...
  • Adorm mereu plângând...
    Pe trupul dezgolit se joacă tandru noaptea, Prin părul răvăşit oftează dulce ş oapta, În somn, privirea-ţi arde, mă zvârcolesc gemând,...